vineri, 27 iulie 2012

Changes


Stau in fata acestei pagini goale de cateva saptamani si numai nu reusesc sa imi pun ordine in ganduri astfel incat sa scriu un post cat de cat decent. Insa, nu mai am de gand sa ma uit in gol ci sa-mi las degetele sa se plimbe pe tastatura si la final vedem ce va iesi.
Sesiunea a venit si a trecut, anul intai la fel, practica de asemenea... Acuma sunt din nou in orasul meu natal, acasa.
Inainte sa ma duc si eu la facultate nu ii intelegeam pe studenti cand spuneau ca ei defapt nici nu mai stiu unde e casa lor reala. La inceput imi parea ridicola situatia si ii consideram poate si putin aroganti la faza asta. Cum adica unde e casa lor? Nu e ceva logic sa fie acolo unde te-ai nascut si ai crescut pana sa iti pui funduletul in caminul/chiria din ditamai orasul universitar?
Insa uite cum s-a schimbat aceasta gandire in momentul in care mi-am luat si eu zborul spre necunoscuta viata de student. Si pentru mine acasa inseamna atat mures cat si satu mare, atat aici cat si acolo. Nu am cum sa uit unde am copilarit insa acolo departe imi este viata si viitorul.
Numai acuma realizez cat de mult m-am schimbat intr-un singur an. M-am maturizat foarte mult si cu toate ca stiam si inainte sa plec in lumea larga sa ma descurc singura, adevaratul test a fost cand m-am trezit acolo cu toate pe cap. Cu toate ca in unele momente mi-a venit sa imi bag picioru in toate si sa nu mai fac nimic, all in all sunt mandra de faptul ca nu am renuntat si am continuat orice s-a intamplat. Cred ca asta a fost una dintre cele mai importante lectii care le-am invatat pe parcursul acestui an. No matter what always follow your dreams.
Ce am mai invatat a fost poate faptul ca prietenii adevarati mereu vor fi acolo pentru tine cand vei avea nevoie; no matter distance, time, different college, age. Fiecare om care a trecut prin viata mea si a stat o perioada mai lunga de timp si-a lasat amprenta pe sufletul meu intr-o oarecare masura. Totul se intampla cu un motiv, dupa cum spunea o buna prietena de-a mea. 
Familia. Niciodata sa nu uitam ca orice s-ar intampla ei mereu vor fi alaturi de noi si sustine in tot ceea ce vrem sa facem constructiv pentru viitorul nostru. Ne cicalesc, ne scot din minti uneori, se cred atotstiutori insa nu o fac decat pentru binele nostru... sa devenim oamenii ce suntem astazi.
Cu toate ca mi-as dori, intr-un singur post nu am cum sa cuprind toate schimbarile ce survin odata cu terminarea liceului si inceputul propriu-zis al maturitatii. Fiecare trecem prin ele, este inevitabil, insa in toata nebuneala asta sa nu uitam sa traim cu adevarat and live the moment or carpe diem :)

P.S. Pe voi in ce masura si cum v-a schimbat trecerea de la liceu la facultate? Ce amintiri aveti legate de bobocimea din primul an?